Aurelia Pasăre, Preşedinta Asociaţiei Four Change: „am adus Butonul Roşu în Comuna Cosoba, acum ne dorim să îl extindem şi în alte comunităţi rurale”

Asociaţia Four Change este prima organizaţie din România care a adus serviciile de teleasistenţă şi îngrijiri la domiciliu în mediul rural din judeţul Giurgiu. Four Change este condusă de Aurelia Pasăre, o tânără cu experienţă de peste 10 ani în managementul proiectelor sociale şi cu o viziune clară: avem nevoie de proiecte inovatoare şi de tehnologie pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor şi, în special, a vârstnicilor.

Cum a apărut Asociaţia Four Change? De ce şi cum se implică în proiectul Butonul Roşu? Şi, mai ales, cum sunt primite serviciile de teleasistenţă şi îngrijiri la domiciliu în mediul rural? Află în cele ce urmează, într-un interviu exclusiv cu Aurelia Pasăre, Preşedintă şi membră fondatoare a Asociaţiei Four Change.

  1. Asociaţia Four Change a împlinit de curând 5 ani de activitate. De unde a început totul şi cum aţi construit drumul spre proiectul Butonul Roşu?

A.P.: Activitatea asociaţiei a început în 2012, cu primul nostru proiect, pe care l-am dedicat persoanelor vârstnice. Am folosit o metodă inovatoare pentru a derula un proces de organizare comunitară cu vârstnicii din sectorul 6 al Capitalei: metoda Photovoice. Practic, 10 vârstnici din vecinătatea Parcului Moghioroş au fost învăţaţi să folosească un aparat de fotografiat cu ajutorul căruia au surprins problemele comunităţii lor. Prin ochii vârstnicilor, au fost evidenţiate câteva provocări foarte interesante ale cartierului lor. Problemele fotografiate de vârstnici au fost folosite pentru a pune bazele unui grup de iniţiativă la nivel local şi pentru a demara discuţii cu reprezentanţii autorităţilor.

Suntem mândri să ne numărăm printre membrii fondatori ai SenioriNET, reţeaua informală de 54 de ONG-uri furnizoare de servicii de îngrijire la domiciliu. În plus, ne ocupăm de partea de comunicare şi vizibilitate a proiectului “Dezvoltăm reţele interregionale pentru acces crescut la servicii sociale în România”. În cadrul acestui proiect am promovat contractarea serviciilor sociale şi nevoia înfiinţării serviciilor de îngrijiri la domiciliu în 4 judeţe din sudul şi sud-estul României şi în rândul a peste 70 de autorităţi, ONG-uri şi grupuri de iniţiativă.

Practic, Butonul Roşu este al patrulea proiect dedicat persoanelor vârstnice şi îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă pentru acestea, în decursul celor 5 ani de activitate a Asociaţiei Four Change. În tot acest timp am interacţionat direct cu mii de vârstnici şi am lucrat în parteneriat cu unele dintre cele mai recunoscute organizaţii din domeniu: Fundaţia de Sprijin Comunitar Bacău, Crucea Alb Galbenă, Caritas România şi mulţi alţii. Experienţa proiectelor pentru vârstnici, munca de teren în comunităţile rurale, precum şi parteneriatele dezvoltate ne-au ajutat să identificăm şi să răspundem nevoilor reale ale bunicilor şi ale părinţilor noştri.

  1. Cum au fost primite serviciile de teleasistenţă şi îngrijiri la domiciliu în mediul rural, unde vârstnicii nu au acces de obicei la acestea?

A.P.: Să demarezi servicii de teleasistenţă în mediul rural este o mare provocare, pe de-o parte din cauza faptului că mulţi vârstnici nu au electricitate şi nu pot folosi telefoanele mobile,  pe de altă parte există o mare reticenţă a persoanelor care nu au intrat în contact cu astfel de tehnologii. Mulţi vrâstnici din sate şi comune au doar un radio şi un televizor în casă. De aceea, le este teamă că vor deteriora telefonul sau brăţară cu Butonul Roşu. Noi discutăm cu fiecare în parte, testăm telefonul şi brăţara împreună cu el sau ea şi încercăm să găsim soluţii personalizate. Uneori recurgem la rude mai tinere sau chiar la sprijinul vecinilor, ca să ne asigurăm că brăţara şi telefonul sunt folosite corect. Avem, de exemplu, beneficiari fără abonament la electricitate, care îşi încarcă telefonul acasă la îngrijitoarea la domiciliu, la vecini sau au baterii de rezervă pentru telefoane.

Referitor la îngrijirile la domiciliu, cei mai mulţi vârstnici au fost mulţumiţi că le trece cineva pragul, că au cu cine vorbi şi că primesc un ajutor  o dată sau de două ori pe săptămână. Pentru mulţi dintre ei, este o zi specială “ziua în care vin fetele”.

  1. 3.     Care sunt cele mai mari provocări ale oamenilor din comunele judeţului Giurgiu şi cum le abordaţi?

A.P.: Dacă ne gândim la provocări, acestea sunt multiple, în funcţie de persoanele şi de categoria de vârstă cu care lucrăm. Problemele mediului rural din judeţul Giurgiu nu sunt cu mult diferite faţă de alt judeţ: infrastructura şcolară este precară, sunt puţine locuri de muncă, oamenii au nivel scăzut de educaţie, iar vârstnicii sunt, de cele mai multe ori, singuri. Tocmai de aceea, lucrăm în proiectele noastre, atât cât este posibil, cu personal din comunitatea locală. Butonul Roşu nu face excepţie, iar Ramona, îngrijitoarea din Cosoba, este o fată din sat, care nu a lucrat niciodată până să facă parte din echipa Four Change. Ea a urmat un curs de Îngrijitor persoane vârstnice la domiciliu în cadrul unui proiect POSDRU.  Acum are un loc de muncă, are un venit stabil şi mult mai multă încredere în forţele proprii.

  1. 4.     Povestiţi-ne despre unul sau două cazuri în care Butonul Roşu a salvat vieţi.

A.P.: E impropriu spus că Butonul Roşu salvează vieţi, dar face într-adevăr parte din acel lanţ care contribuie la salvarea unor vieţi. Butonul Roşu funcţionează mai degrabă ca un buton de panică şi este foarte util mai ales pentru persoanele singure. Practic, dacă te simţi rău, ai căzut sau se întâmplă ceva, nu trebuie decât să apeşi butonul roşu al brăţării şi automat se trimite un apel către centrală telefonică. Aici, se urmează o procedură standard prin care dispecerul comunică cu persoana care a iniţiat apelul şi îi evaluează starea de sănătate. Dacă persoana nu îi poate răspunde dispecerului, se apelează serviciul de ambulanţă. Foarte util este faptul că imediat ce se iniţiază un apel, în centrala Butonul Rosu apare automat fişa fiecărui pacient, iar dispecerul poate vedea istoricul bolilor, aparţinătorii şi vecinii. Astfel, le poate comunica şi rudelor sau apropiaţilor faptul că vârstnicul are o urgenţă.

De exemplu, tanti Stanca, una dintre beneficiarele noastre care locuieşte singură într-o casă la marginea comunei a avut dureri foarte mari în piept, într-o dimineaţă. Ea a apăsat butonul roşu al brăţării pe care o poartă la mână. Operatorul din centrală a analizat gravitatea situaţiei, a sunat la 112 şi a furnizat toate datele despre pacientă (vârsta, istoric medical etc.). Între timp a sunat la îngrijitoarea care a mers la casa bătrânei şi a stat cu ea până a venit salvarea. Ulterior, tanti Stanca a fost internată la spitalul din Bolintin pentru că suferise un atac vascular. Cu siguranţă, dacă nu avea brăţara, ar fi trecut mai mult timp până să îşi dea cineva seama că bătrâna are probleme.

  1. 5.     Care este poziţia autorităţilor din comunele în care aţi adus proiectul Butonul Roşu?

A.P.: Deocamdată, am adus proiectul Butonul Roşu în Comuna Cosoba din Giurgiu, dar dorim să îl extindem şi către alte comunităţi rurale. În Cosoba am avut parte de multă înţelegere şi deschidere din partea Primarului şi a Consiliului Local. Am mers inclusiv în şedinţele de consiliu şi am prezentat proiectul, am testat brăţara şi telefonul. De asemenea, serviciul nostru de îngrijire are punct de lucru chiar în clădirea primăriei.

Din păcate, nu peste tot este aceeaşi situaţie. În proiectele anterioare am vizitat peste 70 de autorităţi şi mulţi primari ignoră cu desăvârşire problemele persoanelor vârstnice sau nu sunt dispuşi să colaboreze cu ONG-uri. Deschiderea primăriei este foarte importantă pentru că se îngreunează mult demararea unui serviciu fără sprijinul autorităţilor locale.

  1. 6.     Ce le transmiteţi familiilor care au rude vârstnice în mediul rural şi nu ştiu cum le-ar putea ajuta?

A.P.: În primul rând le spunem să fie alături de bunicii şi de părinţii lor, să îi sune, să îi viziteze, să le facă o bucurie din când în când. E foarte trist când vezi vârstnici pe care nu îi vizitează nimeni cu lunile. Şi da, pentru aceştia, Butonul Roşu poate fi o soluţie, astfel încât familia să ştie că cei dragi lor sunt în siguranţă şi pot apela oricând la un serviciu de urgenţă.